Ieri,azi,mâine...

 Odată...odată obişnuiam să fiu acea fată care ar fi plâns din orice,acea fată care mânca câte două acadele pe zi,acea fată care stătea toată ziua în faţa televizorului uitându-se la desene animate,acea fată care iubea zilele de vară,pentru că deşi nu ştia de noţiunea timpului sau ce e acela,îşi dădea seama că o zi de vară e mult mai lungă decât în una obişnuită.Odată...eram acea fată care rămânea fascinată de poveştile cu prinţi şi prinţese pe care doamna educatoare ni le citea la grădiniţă. 
 Odată...mă bucuram de primii fulgi de zăpadă căzuţi ca printr-o minune din cer iarna.Odată...stăteam o zi întreagă şi mă jucam cu zăpadă,şi chiar dacă abia îmi mai simţeam mâinile,refuzam categoric să intru în casă. 
 Odată...adoram atmosfera sărbătorilor,când împodobeam bradul împreună cu părinţii mei,cântam colinde,şi îl aşteptam pe Moşu`.Odată ştiam că iubire e sentimentul ăla pe care îl ai atunci când primeşti multe dulciuri.Odată,asociam suferinţa cu sentimentul ăla pe care îl aveam atunci când nu îmi cumpăra mama ce voiam. 
 Odată...am fost fascinată de cum reuşea mama să îmi citească toate poveştile alea...asta până am ajuns şi eu să învăţ să citesc.Stăteam toată ziua şi încercam să descifrez scurtele texte din abecedar,pentru ca a două zi să mă pot lăuda la şcoală că ştiu citi noua lecţie. 
 Odată...m-am simţit minunat atunci când am luat locul întâi la concursul de fugă,şi mă simţeam mândră că am întrecut-o pe cea mai bună din şcoală. 
 Odată,m-a speriat faţa profului de mate când l-am văzut prima dată...în clasa a 5 a.Odată...mă lăudăm la prieteni că am început să studiez franceză la şcoală şi ştiam spune "Je m'appelle...",deşi nu eram foarte sigură de ce înseamnă. 
 Odată...am fost în culmea fericirii când am fost lăudată de profa de romană că am reuşit să învăţ un rezumat de jumătate de pagină pe derost. 
 Odată...m-am simţit atât de importantă că aveam şi eu 5 persoane online pe mess,din care 4 erau mătuşile şi verişorii mei,iar a cincea...eram eu. 
 Odată,am stat o noapte întreagă să învăţ pentru primul meu examen...şi a două zi dimineaţă parcă uitasem tot.Odată...am fost atât de fericită să văd că am luat 7 la examen la materia de care mi-a fost tot timpul silă...matematica. 
 Acum...nu mai sunt ce am fost.M-am schimbat...pe dinafară.Înăuntru,undeva,ştiu că mai există acea persoană care eram odată... 
 S-au schimbat atâtea.Am iubit,am suferit,am plâns,de nervi,de fericire,de supărare...am zâmbit,am tresărit de fiecare dată când îl vedeam pe  "EL",am visat la ce  ar putea fi,am învăţat...am învăţat că nu tot timpul lucrurile sunt cum vreau eu,şi nu este nimic ce aş putea face în privinţa asta.Trebuie doar să merg înainte,să vreau,şi voi realiza. 
 În viitor...vreau să mă schimb,să învăţ să fiu indiferentă,să uit de oricine şi orice m-a făcut să sufăr.În viitor...vreau să fiu o procuroare de succes.Şi nu care ia mită. 
 În viitor vreau să fiu...ce am fost ODATĂ...